Un cuvant pozitiv? Unul negativ? In multe sensuri - ambele, deopotriva. Desi notiunea de globalizare dateaza din perioada anilor '50, ea si-a intrat in drepturi si a inceput sa fie aplicata in anii '90. Avea sa reprezinte deopotriva oportunitatile benefice ale "satului global", format din indivizi liberi sa calatoreasca si sa munceasca oriunde, interconectati electronic si, deci, cu o buna comunicare si cu un inlesnit transfer de informatie, valori si marfuri, dar si o aspra lovitura fix in temelia statelor. Teoretic, globalizarea aduce beneficiile de necontestat ale unei constiinte colective indreptata spre realizarea acelorasi scopuri, exportul de idei politice si culturale ale civilizatiilor americane si vest-europene plus o libertate de miscare a indivizilor nemaintalnita in istorie. In acelasi timp, insa, globalizarea reuseste sa stearga istoria individuala a natiunilor, anuleaza identitatea culturala si transforma umanitatea intr-un musuroi mediocru. Alaturi de organisme internationale, precum ONU, NATO, Uniunea Europeana, FMI sau Banca Mondiala, globalizarea a fost impusa mai ales de corporatiile multinationale, a caror etica de afaceri a fost aspru criticata si este in continuare discutabila.
Între 1910 și 1950 o serie de schimbări economice și politice au redus dramatic volumul și importanța fluxurilor comerciale internaționale. Dar, începând cu Primul Război Mondial și continuând cu cel de-al Doilea Război Mondial, când au fost create FMI și GATT, trendurile s-au inversat. În mediul de după cel de-al Doilea Război Mondial, stimulat de către instituții economice internaționale și programe de reconstrucție și dezvoltare, comerțul internațional a crescut brusc. Începând cu anii ’70 efectele acestui tip de comerț deveneau mult mai vizibile atât în privința beneficiilor, cât și ca efecte distrugătoare.
Chiar dacă aceste trei aspecte sunt întrețesute, este util să distingem efectele globalizării în fiecare din mediile economice, politice și culturale. Alt aspect cheie al globalizării este schimbarea în tehnologie și inovație, în special în sectoarele transporturilor și telecomunicațiilor, despre care se crede că au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o mișcare mondială care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific – un oraș, un municipiu, un stat, de exemplu – ca teritoriu internațional, mondial, cu responsabilități și drepturi la scară internațională.
Economia Romaniei se va contracta si in 2011, potrivit prognozelor FMI, acesta urmand sa fie al treilea an de recesiune pentru tara noastra. In urma cu cateva luni, insa, Fondul anunta ca economia Romaniei va decola in 2011 cu o crestere de 5,1%.
Pentru 2010 noile prognoze indica scaderea PIB cu 1,5-1,8%, iar pentru 2011 cu 0,5%, au declarat surse oficiale pentru Ziarul Financiar.
Noua estimare a FMI este, insa, foarte optimista deoarece alti analisti avansau scaderi de 3% pentru economia romaneasca. Reprezentantii Bancii Mondiale in Romania considera totusi pozitiv faptul ca declinul economic franeaza vizibil fata de anul trecut.
"Contractia economica in 2010 va fi mult mai redusa decat in 2009. Romania isi revine incet-incet. Iese din criza economica. Ajustarea PIB va fi pe o usoara panta descendenta", a declarat pentru Ziarul Financiar Catalin Pauna, economistul-sef al Bancii Mondiale in Romania.
Prognoza FMI este mai mica totusi si decat cea a autoritatilor de la Bucuresti. Desi in scrisoarea de intentie trimisa conducerii FMI pe 16 iunie era prevazut un scenariu de crestere economica zero sau usor negativa, dupa majorarea TVA la 24%, Ministerul Finantelor a inceput sa ia in calcul o scadere de cel putin 1,5%.
BERD a anuntat joi ca reduce estimarea de crestere a economiei romanesti pana la minus 3% in 2010, iar pentru anul viitor anticipeaza o crestere zero. Trimestrul al treilea din acest an ar urma sa fie cel mai prost, cu o cadere de 4,3% fata de acelasi trimestru din 2009.
Potrivit estimarilor analistilor, Romania va fi printre putinele tari europene care vor ramane in recesiune in acest an, urmand sa inregistreze chiar o contractie mai mare decat Bulgaria sau Croatia. In schimb, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turcia si Ucraina vor inregistra cresteri economice de pana la 4-5%.