Că nu sunt bani pentru spitale şi că ne pleacă medicii, asta vedem în fiecare zi. Ce nu ştim este că în România, medicina face şi progrese. Vorbim de cercetarea in domeniul medical. Cercetătorii români au descoperit celulele care alături de celulele stem ajută la refacerea mult mai rapidă a unui organ bolnav. Important este, spun cercetătorii, că aceste celule, numite telocite, pot reface chiar şi inima.

 

Cercetătorii de la Institutul "Victor Babeş"au descoperit întâmplător, în timp ce făceau studii ale celulelor din intestin, prezenţa unor celule care împreună cu cele stem ar putea reface muşchiul inimii afectat de infarc. Astfel, cu ajutorul microscopului electronic s-au descoperit telocitele. În primă fază acestea au fost găsite în pancreas, după care s-au facut mai multe cercetări şi au fost descoperite şi la nivelul altor organe.
Telocitele sunt celule care există practic în fiecare organ, în afară de creier. Spre deosebire de celulele stem, pot fi recoltate oricând şi, alături de acestea din urmă, pot reface mult mai uşor un organ bolnav.
"Este la nivel mondial pentru că s-a reuşit să fie promovată la nivel mondial, ca, altfel, deşi eram primii, puteam să apărem al doilea", a declarat Mircea Leabu, cercetător ştiinţific.

Cercetătorii români spun că telocitele ar putea fi cheia regenerării inimii. Infarctul miocardic este principala cauză de mortalitate în lume. Cei care au probleme cu inima au şanse de vindecare dacă sunt injectaţi cu telocite.

Uimitoarea descoperire a fost făcută în condiţiile în care cercetarea în România este mai mult un hobby.
"Această cercetare a fost făcută din entuziasm. Parţial din buzunar, daca vreţi, ca să fie un răspuns corect. Colegii mei vă pot spun că dacă avem nevoie să cumpărăm ceva, dau bani de la ei", a declarat Laurenţiu Popescu, directorul Institutului "Victor Babeş".
Pe de altă parte profesorul universitar Ştefan Constantinescu a declarat că un grup minim de cercetare, în care ai un cercetător profesional, 2-3 studenţi şi un tehnician, înseamnă între 50.000-60.000 de euro pe an.
Până la tratarea efectivă a bolnavilor cu telocite, mai e drum lung, spun cercetătorii români. Trebuie făcute o serie de teste şi pentru asta e nevoie, din nou, de bani. Nu de la statul român, spun medicii, care îşi pun speranţa acum în fondurile Uniunii Europene.
Denumite iniţial celule interstiţiale "Cajal-like", datorită unor asemănări cu celulele interstiţiale Cajal din tubul digestiv, responsabile de mişcările acestuia, studiul detaliat al caracteristicilor telocitelor a arătat deosebiri clare faţă de celulele Cajal şi a impus adoptarea acestui nou termen.

Rolul telocitelor este acela de tele-coordonare, la distanţă, prin intermediul prelungirilor lor extrem de lungi şi subţiri (telopode), a altor tipuri celulare, de stabilire de contacte de tip "sinapse stromale" cu acestea şi de comunicare prin intermediul unor structuri microveziculare - exozomi, au explicat cercetătorii.