Blocul plutitor s-a desprins din platforma Ward Hunt, situată de-a lungul insulei canadiene Ellesmere. Cu o suprafaţă de câteva ori mai mică decât cea a aisbergului desprins din gheţarul Petermann, bucata de gheaţă s-ar putea reface însă în secole.

La începutul acestei luni, un bloc de gheaţă de dimensiunea Insulelor Bermude – care au aproximativ 53,2 kilometri pătraţi – s-a desprins din banchiza Ward Hunt, situată de-a lungul insulei canadiene Ellesmere (din Arhipelagul Arctic Canadian), relevă Live­Science.
Satelitul Aqua, deţinut de NASA, a detectat, la 18 august a.c., o serie de fisuri în gheaţă. Comparate cu imagini de acum opt ani, crăpăturile arată o schimbare dramatică a coastei.
Chiar dacă platforma pare mai mare la vest-nord-vest de coasta insulei Ward Hunt, gheaţa din acea zonă a apărut ca urmare a ataşării temporare a sloiurilor de apă oceanică îngheţată. În sudul platformei, fiordurile ce erau acoperite de gheaţă în 2002 sunt astăzi mai degrabă lipsite de învelişul alb. Cu o suprafaţă aproximativă de 54 de kilometri pătraţi, bucata de gheaţă desprinsă din platforma Ward Hunt este mult mai mică decât cea care s-a desprins din gheţarul Petermann din Groenlanda, cu câteva săptămâni în urmă. Aisbergul respectiv avea 260 de kilometri pătraţi.
Cu toate acestea, dintr-o anumită perspectivă, recenta ruptură a banchizei canadiene este mult mai importantă. Spre deosebire de gheţarul Petermann, care pierde în permanenţă bucăţi de gheaţă, dar recapătă mereu altele, fiind „alimentat” de acumulările de gheaţă situate pe platforma continentală, banchiză Ward Hunt s-a format din sloiuri compactate de apă oceanică îngheţată ce au fost treptat înlocuite de zăpada acumulată în zonă.
Niciun gheţar nu alimentează platforma canadiană, iar recuperarea zonelor de gheaţă pierdute recent ar necesita secole. În plus, recenta desprindere a blocului de gheaţă indică o schimbare a condiţiilor climatice care a permis platformei îngheţate să reziste mii de ani.